Autor – Marius Constantin Chelcu

Cine priveşte spre trecut, ştie dintru început că reconstituirea la care aspiră va putea fi onestă printr-o abordare imparţială a subiectului, va putea fi convingătoare, printr-o bună articulare a argumentaţiei, va putea oferi desluşiri folositoare prin utilizarea corectă a surselor. Dar, oricâte calităţi ar însuma imaginea zugrăvită nu va fi şi definitivă, fiindcă noi modalităţi de explorare, alte unelte şi noi surse îi pot schimba, mai devreme sau mai târziu, dimensiunea şi nuanţele. Sub semnul vremelniciei construcţiei istorice stă şi intenţia noastră de a reveni asupra începuturilor Goliei. Efortul nostru va fi cu atât mai predispus unor grabnice adăugiri şi corecturi, ştiind că o bănuială mai veche a devenit, nu demult, certitudine, dezvăluindu-ni-se că cea mai mare parte a izvoarelor scrise privitoare la istoria acestui aşezământ se află în arhiva Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. Frânturi ale acelui tezaur istoric au pătruns deja în circuitul ştiinţific prin intermediul studiilor unor editori de documente şi cercetători ai istoriei relaţiilor româno-athonite1. Alături de paginile introductive ce au însoţit editarea actelor de la Vatoped, aceste noi informaţii şi rediscutarea celor vechi au provocat deja reinterpretări ale unor momente din istoria mănăstirii ieşene, amintind aici contribuţiile lui Florin Marinescu2 împreună cu Petronel Zahariuc3 şi cele ale Mariei Magdalena Székely…

Citește în format pdf

* Studiu a fost realizat în cadrul programului de cercetare de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Iaşi cu titlul: Izvoarele evului mediu românesc şi istorie socială, coordonator
prof. univ. dr. Petronel Zahariuc.

Tags: ,