Autor – Răzvan Theodorescu

La 8 iulie 2004, Monitorul Oficial al României publica, după jumătate de veac de aşteptare, lista actualizată a monumentelor istorice din patrimoniul naţional. În mijlocul entuziasmului general şi explicabil al specialiştilor, semnatarul ordinului atunci tipărit, ministrul culturii şi cultelor din acea vreme – adică tocmai cel ce semnează şi aceste rânduri – şi-a asumat rolul scepticului de serviciu.
Exprimând recunoştinţa firească pentru imensul efort de a însuma cele 29.927 de situri şi monumente afirmam că, vorba adagiului, nici nu ştim la ce surprize ne vom aştepta de la ziua de ieri. Câteva luni mai târziu, trăiam din plin experienţa pe care o proorocisem. Ajuns la hotarul de miazănoapte al Moldovei spre Ucraina, descopeream în fostul târg al Mihăilenilor din judeţul Botoşani, azi o comună rurală paşnică, urmele unei structuri urbane de tip hipodamic care ne arată că este vorba de o aşezare creată a fundamentis în vremea Regulamentului Organic şi a lui Mihail vodă Sturdza. În domnia acestuia, vechiul târg al Vlădenilor, amintit la 1792 sub Alexandu vodă Moruzi ca loc de adunare a „o samă de negustori jidovi de peste hotar”, adică din Galiţia austriacă ce devenea acum un autentic izvor de imigraţie după ce Bucovina vecină devenise şi ea austriacă, avea să se preschimbe în „târgul Mihăileni”, în 1835, la cererea proprietarului său, logofătul Teodor Balş, care îl trecea celui ce abia urcase pe tronul de la Iaşi cu un an înainte ca prim domn regulamentar. Era un gest flatant, obsecvios şi oportunist dintre cele, deloc rare, pe acest meridian, întru-totul similar celui făcut cu un an înainte de muntenii care dădeau prenumele celuilalt domn regulamentar, Alexandru Ghica, târgului teleormănean de la Alexandria.

Descarcă pdf

Tags: , , ,