Autor – Sorin Iftimi

Peisajul urban al capitalei Moldovei – Iaşii – a avut, de-a lungul secolelor, un aspect mai puţin oriental decât acela al Bucureştilor. Puţinele clădiri făcute după modele orientale sunt amintite ca nişte excepţii. Se consemna că ele erau zidite „pe forme de Ţarigrad”, adică după moda existentă în capitala Imperiului Otoman. Aceasta nu înseamnă că Iaşul avea un aspect de oraş occidental. O anumită arhitectură „vernaculară” (deci de sorginte locală), izvorâtă mai mult din spiritul practic, minimalist, decât din influenţa unor curente artistice, a predominat până în epoca modernă. Doar în domeniul arhitecturii ecclesiastice s-a manifestat, în veacul XVIII, aşa numitul „baroc constantinopolitan”, ilustrat prin o serie de biserici („Sfinţii Teodori”, Curelari, Talpalari, „Sf. Gheorghe”, „Sf. Atanasie şi Chiril” ş.a.). Lor li se adaugă cişmelele de la mănăstirile Golia şi „Sf. Spiridon”, a căror forme şi decoraţiuni amintesc de construcţiile similare de pe uliţele Istanbulului sau din alte oraşe aflate între hotarele stăpânirii osmane. Problema existenţei unei arhitecturi tipic fanariote în Ţările Române a făcut obiectul unui studiu special, în care referirile sunt făcute mai ales la monumentele din Muntenia.

Descarcă pdf

Tags: , , , ,