Autor – Mircea D. Matei

Privind lucrurile prin prisma succesiunii lor cronologice, cercetările arheologice întreprinse la Biserica Mirăuţi din Suceava ar putea fi considerate ca un important reper în eforturile specialiştilor români de a cunoaşte realităţile vieţii spirituale a populaţiei locale din teritoriul statului medieval de la est de Carpaţi, în deceniile imediat următoare constituirii statului medieval Moldova. Chiar şi numai o simplă înşiruire a monumentelor religioase, aparţinând perioadei anterioare, monumente care au căpătat, rând pe rând, atenţia cercetătorilor, ar putea crea impresia că volumul cunoştinţelor acumulate până în prezent s-ar putea dovedi suficient pentru clarificarea a numeroase probleme cu referire specială la viaţa spirituală a românilor est-carpatici, în ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea: biserica “Sf. Treime” din Siret, biserica de la Volovăţ (considerată, după opinia noastră, cu oarecare grabă şi insuficientă argumentare, ca fiind o ctitorie a lui Dragoş), ctitoria de la Tutova a vornicului Oană, prima biserică de la Iţcanii Vechi – cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” – şi recent – cercetata biserică de la Suceava, cu hramul “Sf. Gheorghe” (Mirăuţi) (care se adaugă bisericii descoperite, tot la Suceava, în imediata apropiere a Curţii domneşti muşatine) ilustrează toate, o realitate asupra căreia nu mai planau de multă vreme incertitudini: ortodoxia românească est – carpatică înregistra, în ultimele trei decenii ale secolului al XIV-lea un veritabil avânt.

Descarcă pdf

Tags: , , , , ,