Autor – Gheorghe Pungă

Între ctitoriile pe care tradiţia locală le pune pe seama lui Ştefan cel Mare se află şi biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva din Ştefăneşti-Botoşani. Ca şi în multe alte locuri din Ţara Moldovei, şi pentru locuitorii acestor meleaguri figura voievodului a fost şi este asociată cu întemeierea aşezării, care i-ar purta numele, unde ar fi rezidat uneori şi soţia sa, construirea unei curţi domneşti, a unei impozante biserici şi chiar a unui pod peste pârâul Başeu. Aşa cum se întâmplă uneori, în spatele unor tradiţii există şi un sâmbure de adevăr. N. Iorga credea că “în stâncile de la Ştefăneşti, care ar fi întemeiat fără îndoială de dânsul, Ştefan şi-a ascuns mama, care se pomeneşte la Cetatea Neamţului, şi domniţa, în cămări închise cu uşi de fier”. Marele nostru istoric, a văzut, probabil, cele două mari peşteri incluse în barajul de la Stânca-Costeşti, zonă numită şi astăzi de localnici Stânca Doamnei. Acest loc a fost vizitat şi de unii călători străini. La 1737, I. C. Weiss arăta că lângă satul Stânca “se găseşte într-o stâncă o peşteră mare în care se pot ascunde, în cazul unui atac duşman, până la 300 de oameni”.

Descarcă pdf

Tags: , , , ,