Autor –  Adrian Radu, Dan-Preda Ștefănescu

O mare parte a clădirilor culturale realizate în perioada 1860-1920, având valoare istorică, trebuie consolidate pentru a rezista la un viitor cutremur, necesitând importante fonduri de investiţie. De aceea optimizarea soluţiilor de consolidare prezintă interes deosebit.
Structurile de rezistenţă ale acestor clădiri se caracterizează prin:
- câteva tipuri de formă în plan, de tip monobloc, la care tronsoanele nu sunt separate prin rosturi;
- număr mic de niveluri;
- pereţi portanţi masivi din zidărie de cărămidă plină şi mortar de var;
- planşee cu bolţişoare de zidărie pe profile metalice;
- lipsa centurilor, buiandrugilor şi stâlpişorilor de beton armat.

Descarcă pdf

Tags: , , , , ,