Autor – Andi Mihalache

Deși ne referim la medalii jubiliare sau comemorative, prima precizare care se impune este aceea că stilistica lor se dovedește întrucâtva întârziată, necorespunzând stadiului atins de arta portretului în primii ani ai veacului trecut. Trăsăturile potretisticii cultivate în asemenea medalii se integrează în stilizarea destul de rigidă a artelor oficiale și omagiale, așa cum s-au transmis ele de la regii egipteni și lumea greco-romană, până la Renaștere și modernitate, când arhetipurile antice sunt puse în slujba monarhiei constituționale și a panteonului național. Oricât s-ar diversifica, oscilând între portretele de profil, trei sferturi sau frontale, reprezentările personalităților nu vor ezita niciodată între caracterizare, adică sondarea interiorității, a psihologiei modelului și idealizarea lui, reproducerea imaginii sale în coordonate realiste, dar extrase dintr-o vârstă inactuală, spre a-l avantaja din punct de vedere fizic și estetic. Ultima variantă va avea mereu câștig de cauză. Ocupându-ne doar de medalistica regelui Carol I de Hohenzollern, vom încerca să privim fenomenul într-un context istoric și general-european, semnalând modele la care s-a raportat arta aulică românească.

Descarcă pdf

Tags: , ,