Autor – Ilie Luceac

Numele de familie Barnovschi provine din Bucovina. Satele Bârnova de lângă Suceava şi Bârnova de lângă Iaşi, unde a început în 1629 zidirea mănăstirii cu acelaşi nume, terminată de Istrate Dabija voievod, sunt după părerea multor istorici localităţile de unde şi-ar fi tras numele această veche familie boierească. În documentele Hurmuzaki găsim o notă care spune că „ascendenţa lui Miron Barnovschi după tată, ne duce cu certitudine către boierul-oştean Toma Barnovschi, staroste de Cernăuţi – capitaneus Czernoviensis – se pare, şi un diplomat abil, care în fost trimis împreună cu pârcălabul Vlad, omologul său de Hotin, la Varşovia, spre a încheia în numele domnului lor, Petru Vodă Rareş, un tratat de alianţă cu regele  Sigismund I (1506-1548)”1. Hatmanul Toma Barnovschi, care-şi doarme somnul de veci în cimitirul Mănăstirii Voroneţ, a avut un fiu, pe nume Dumitru, care a fost părintele viitorului domn al Moldovei Miron Barnovschi. Dumitru Barnovschi a ajuns omul de casă al fraţilor Movileşti, mai ales după ce s-a căsătorit cu Elena (călugărită Elisabeta monahia), numită şi Elisaftca – Elisabeta – Safta, fiica hatmanului Melentie Balica, boier muntean din cunoscuta familie a Buzeştilor.

Boierul Melentie Balica s-a statornicit în Moldova pe vremea domnului Petru Şchiopu. „Mama lui Miron Barnovschi, care se mai intitula şi «Elisabeta Barnowska», ca nepoată de soră a lui Ieremia, Simion şi Gheorghe Movilă, «i-a dat mândria şi pretenţia de domnie fiului ei»”2, Miron Barnovschi. De aceea, când s-a urcat pe tron, el se intitula: „Io Miron Barnovschie Moghilă voievod”…

Citește în format pdf

Tags: ,