Autor – Mircea Ciubotaru

La capătul de est al străzii Otilia Cazimir (fostă Bucşinescu), la nr. 2 (fost nr. 4), lângă Casa memorială „Otilia Cazimir”, atrage atenţia iubito rului de vestigii urbanistice şi melancolicului cititor al scriitorilor ieşeni din jurul vestitei „masa umbrelor” o casă străjuită de un tei umbros, dintr-o curte mare, ce aminteşte de spaţiile largi ale gospodăriilor din târgul Iaşilor de odinioară. Aici locuieşte unul dintre dascălii venerabili ai Liceului Internat, fostul profesor de limbă română Ion Manolache (născut în anul 1914). Cu grija omului de cultură umanistă, magistrul nostru a păstrat actele de proprietate ale casei, adunate de-a lungul ultimelor două veacuri, astfel încât valoarea urbanistică a locuinţei sporeşte prin adaosul de informaţii care documentează vechimea construcţiei în secolul al XVIII-lea. Privim, desigur, o casă cu valoare de patrimoniu cultural, fiindcă nu sunt astăzi în Iaşi multe asemenea imobile încă funcţionale, care s-au putut păstra până acum, mai ales în perimetrul central al oraşului atât de afectat de nefasta politică edilitară de după 1960, dar şi de felurite primejdii istorice mai vechi (războaiele şi îndeosebi incendiile bine ştiute).

Aşezate la marginea vechiului târg, în unghiul format de Uliţa Herbinte (1663), devenită apoi strada Bucşinescu (secolul al XIX-lea), şi Uliţa Făinii, azi str. Elena-Doamna, în imediata apropiere a bisericii cu hramul Sf. Ioan Gură de Aur (Zlataust), cu o mare grădină şi ogradă, casele care vor fie existat aici odinioară vor fi scăpat de incendiile care au mistuit de mai multe ori locuinţele şi dughenile din zona negustorească, aglomerată.

Citește în format pdf

* – Comunicare citită în şedinţa din 14 noiembrie 2000 a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie (Filiala Iaşi). Documentele citate în text au fost depuse în arhiva Institutului de Heraldică şi Genealogie „Sever Zotta” din Iaşi.

Tags: ,