Autor – Paraschiva-Victoria Batariuc

Parte esenţială a unei construcţii, acoperişul este „elementul care contribuie cel mai mult la determinarea fizionomiei globale a monumentului”, conferindu-i acestuia un caracter specific, dictat fiind atât de condiţiile de climă ale zonei în care a fost amplasat edificiul în cauză, dar şi de epoca de realizare. Vorbind despre construcţiile înălţate în Evul Mediu în Moldova, N. Iorga scria: „…acoperişul care azi se face scurt, pătrunzând ploile în zidire şi deteriorând clădirile în câţiva ani, se făcea pe acea vreme potrivit cu condiţiile climaterice de la noi. El avea şindilă, cum nu se mai face în timpul nostru; ţigla s-a introdus mai târziu, supt influenţa ardeleană. Streaşina era foarte mare. Totul se combina foarte frumos cu clădirea însăşi: era un joc întreg de planuri deosebite ce se întretăiau; nu se înfăţişa o singură linie, ci acoperişul se mlădia după liniile clădirii, aşa cum se mlădie veşmântul după formele corpului. Aceasta formează şi frumuseţea lui deosebită”.

Descarcă pdf

Tags: , , , ,