Autor – Narcis Dorin Ion

În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Ţara Românească înregistrează apariţia primelor palate construite boiereşti şi domneşti construite după planurile unor arhitecţi străini. Dintre aceştia s-au remarcat austriecii Johann Veit şi Konrad Schwink care au înzestrat Bucureştiul cu unul dintre cele mai frumoase edificii: palatul Suţu. Palatul a fost construit între anii 1833-1835 de către postelnicul Costache Suţu (1799-1875) pe terenul adus ca zestre de către soţia sa, Ruxandra Racoviţă, în momentul căsătoriei din anul 18161. Aceasta primise casa şi terenul de la tatăl său, marele clucer Ioniţă Racoviţă, care cumpărase moşia în 1763 de la urmaşii marelui paharnic Mihai Bărbătescu.

La cererea comanditarului Costache Suţu, arhitecţii Johann Veit şi Konrad Schwink au realizat o construcţie în stil neogotic, specifică arhitecturii romantice a epocii. Clădirea reprezenta –
în opinia arhitectului Grigore Ionescu – „primul edificiu important conceput în spiritul unui romantism primar”. Acelaşi istoric al arhitecturii româneşti descrie astfel reşedinţa familiei Suţu: „Planul, de formă dreptunghiulară, este compus simetric în raport cu două axe perpendiculare una pe alta…

Citește în format pdf

Tags: