Archive | 28 august 2013

Cetatea București. Sistemul de fortificații defensive ale capitalei la sfârșitul secolului al XIX-lea

Autor – Margareta Mihăilescu În a doua jumatate a secolului al XIX-lea, după 1871, se cristalizează ideea asigurării unui sistem defensiv al ţării, când generalul Ioan Emanoil Florescu numeşte o Comisie ministerială, sub comanda col. Gh. Manu, pentru studierea posibilităţii realizării de fortificaţii permanente, cu precădere în jurul Capitalei. Evoluția evenimentelor politice în perioada crizei [...]

Mai mult...

Casa lui Iacob Negruzzi din Iași, strada Păcurari, nr. 29 (azi, nr. 21)

Autor – Mircea Ciubotaru, Aurica Ichim Una dintre casele cu semnificație bogată pentru istoria culturală a Iașilor, după un secol de uitare și decenii de paragină, este astăzi pe cale de a reintra în atenția și prețuirea concitadinilor, în măsura în care va putea fi pusă în valoare prin cunoașterea trecutului său și utilizare adecvată. [...]

Mai mult...

Un monument și proprietarii săi: Conacul Rosetti din Căiuți (județul Bacău)

Autor – Narcis Dorin Ion Voi încerca să prezint în acest articol istoria unuia dintre cele mai mari și mai frumoase conace boierești ridicate în Moldova primei jumătăți a secolului al XIX-lea: conacul familiei Rosetti de pe moșia de la Căiuți, din județul Bacău. Domeniul din Căiuți este situat pe Valea Trotușului, unde familia Rosetti [...]

Mai mult...

Clădirea Azilului „Elena Doamna”: de la generozitate privată la iniţiativa statului

Autor – Ramona Caramelea Înfiinţarea azilului Fără a insista prea mult asupra începuturilor azilului, care au mai făcut obiectul unor studii1 şi care „se pierd în negura vremilor”, cum plastic scria o fostă elevă a acestei instituții, trebuie amintită iniţiativa nobilă a tânărului medic Carol Davila. În primăvara anului  1861, acesta aduna în casa sa [...]

Mai mult...

Conacul Zarifopol de la Cârligi (judeţul Bacău)

Autor – Ruxanda Beldiman (Moto:) Monumente datate îndeobşte în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, aparţinând categoriei de edificiu pe care Europa îl ştia ca „maison de plaisance” sau „country house”, cu rădăcini în arhitecturile efemere şi de „zăbavă” ale epocii fanariote sau foişoarele, casele ori palatele brâncoveneşti […], aparţin din plin istoriei culturale şi [...]

Mai mult...

Palatul de la Ruginoasa – conservare şi restaurare (1946-1972)

Autor – Sorin Iftimi, Aurica Ichim Reşedinţa de la Ruginoasa (jud. Iaşi), cu vechiul palat al familiei Sturdza, a rămas în istorie ca locuinţă personală a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a doamnei Elena. Acesta este un loc de memorie special, înregistrat în Lista Monumentelor Istorice atât ca ansamblu, cât şi pe fiecare component în [...]

Mai mult...

Palatul Cotroceni (1893-1950). File din istoria unui monument

Autor – Ştefania Ciubotaru În decursul celor peste 300 de ani de existenţă, ansamblul de la Cotroceni a cunoscut în evoluţia sa mai multe etape: mănăstire, reşedinţă domnească, palat princiar şi apoi regal, pentru ca, după abdicarea forţată a regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, să primească o cu totul altă destinaţie, cea de [...]

Mai mult...

Istoria castelului Daniel de la Vârghiş prin genealogie şi heraldică

Autori – Szekeres Attila István Studiul de faţă prezintă castelul familiei Daniel de Vârghiş din locul de baştină al familiei, anume Vârghiş, o localitate din fostul scaun secuiesc Odorhei, mai precis în scaunul filial Brăduţ, în partea de nord-vest a actualului judeţ Covasna. Istoria castelului este ilustrată îndeosebi prin heraldică, adică prezentarea stemelor de pe [...]

Mai mult...